Flayer

Motto: Fiecare popor si fiecare epoca sta pe umerii vremilor trecute!                     
  - Mihai Eminescu -                                                                                                  

CINE SUNTEM:

Nevoia relansari sociale si economice a localitatilor din zona Banatului De Munte, prin valorificarea potentialului turistic, a resurselor naturale, a infrastructurii de transport şi a resurselor  umane disponibile, a determinat organizarea unui grup de initiativa,  denumit “Pro Banatul de Munte”.

“Pro Banatul de Munte” este un grup deschis care, deocamdata, are următoarea componenţă:

-      Teatrul de Vest Resita, Asociatia culturala Resita Romana, CNS “ Cartel ALFA” CS, Primaria Anina, Primaria Oravita, Consiliul Judetean CS,  Muzeul de Istorie a Banatului Montan,

-      Pareteneri media: Radio Resita, Banat TV, TV VEST, Jurnalul de CS,  Argument de CS, Info-CS.

CE DORIM:

Grupul de iniţiative „Pro Banatul de Munte” doreste detectarea si  efectuarea unor expertizari a problemelor, a oportunitatilor, privind dezvoltarea economica si sociala existente in aceasta zona, determinarea unor solutii fezabile care uleterior sa fie promovate in relatia cu decidentii, din domeniul politic si administratie, prin instrumente specifice campaniilor de lobby si advocacy. O prima analiza a Grupul de iniţiative „Pro Banatul de Munte” se refera la zona Anina-Oravita. In urma experitzei au fost stabilite o serie de trei masuri care sunt strict necesare pentru relansarea economica a zonei :

- Reabilitarea Caii ferate Anina – Oravita si pastrarea acesteea in circuitul economic (turism si industrie);

- renovarea şi modernizarea gării CFR din Anina si Oravita;

- Sprijinirea, cu prioritate, a initiativelor private care au in vederea valorificarea superioara a resurselor cat si a caii ferate.

MOTIVATIE:

Aceasta linie ferata este vitala pentru promovarea turismului in zona. Mentinerea in stare de functionare a liniei ferate Oravita – Anina, in paralel cu  amenajarea muzeelor miniere si cu dezvoltarea unor activitati economice ce implica si transportul materiei prime si a produselor realizate pe calea ferata respectiva , ar creea contextul favorabil dezvoltarii rapide a turismului avand in vedere faptul ca factorul natural al reliefului este favorabil acestei dezvoltarii.

In acest moment exista un interes declarat si nedisimulat din partea unei societati comerciale multinationale (Globernica SA) interesata de exploatarea superioara a masei lemnoase din zona si de constructia unei uzine electrice pe baza de biomasa! Dezvoltarea acestor investitii sunt conditionate de garantii privind mentinerea in functiune a liniei ferate Oravita-Anina, necesare pentru transportul materiei prime si a produselor finite rezultate din procesul de productie.

Cantitatea de produse estimata a fi transportata pe calea ferata de la Anina catre Oravita este de aprox 160000 tone /an

160000 :  253 zile lucratoare = 632 tone/zi

Pe langa transportul de marfuri aceasta linie ferata deserveste si componenta turistica a economiei ea servind in acest fel si la promovare a potentialului turistic din zona! Prin introducerea liniei de cale ferata ORAVITA – ANINA in circuitul industrial si turistic, se asigura si sustenabilitatea acesteia.

Actiuni de promovare avute in vedere:

1. Campanie strangere semnaturi de sustinere:

Perioada: 15 – 20. 08. 2013

Locatii: ANINA; ORAVITA; RESITA

Intrebare: Sustii reabilitarea caii ferate Oravita – Anina si pastrarea ei in circuitul economic?

2. Audiere publica:

Data: 20.08.2013

Locatia: Sala sedinte din Palatul Administrativ al Consilului Judetean CS.

Depunerea depozitii scrise: incepand cu data de 15.08.2013 la adresa de email:

Intrebari la care trebuie raspuns in cadrul depozitiei:

1. Este nevoie de pastrarea in stare de functionare a liniei ferate Oravita – Anina?  De ce?

2. Cum poate aceasta cale ferata sa contribuie la  dezvoltare economica si implicit la crearea de locuri de munca?

3. Ce tip de decizii si competente sunt necesare pentru reabilitarea si functionarea acesteea in conditii de siguranta a circulatiei! Cine trebuie sa faca acest lucru?

4. Considerati functionarea caii ferate Oravita – Anina suficient de importanta pentru o mobilizare a intregii structuri sociale din CS in vedera sustinerii acestui deziderat?

SCURT ISTORIC:

Calea ferată Oraviţa-Anina,  monument de patrimoniu european.

Este cea mai interesantă linie de cale ferată din România şi din sud-estul Europei se află în Banat, între oraşele Oraviţa şi Anina. Construită într-o regiune montană, calea ferată este amplasată în partea de vest şi centrală a Munţilor Semenic pe direcţia de la est la vest, linia ocoleşte munţii de la Maidan – Brădişorul de Jos, traversând Valea Jitinului urcă apoi la Caraşova unde se apropie mult de Reşiţa ca apoi să coboare lin spre Anina. Este în întregul ei un monument arhitectonic de primă mână. Înconjurată de peisaje de o rară frumuseţe, ea stă ca o mărturie a intervenţiei pozitive a omului, înarmat cu cele mai moderne mijloace ale timpului, asupra naturii.

Cod de monument istoric:

CS-II-a-A-10949.02 - Porţiunea de cale ferată Oraviţa-Anina - 33,4 km

Destinaţie actuală:

Cale ferată de transport pentru marfa şi călători.

Destinaţie iniţială:

Cale ferată de transport marfa.

Proprietar actual:

Regionala CFR Timişoara.

Proprietari anteriori:

„Societatea Cezaro-Crăiască Privilegiată a Căilor Ferate Austriece” (St.E.G.)

Autori, proiectanţi şi executanţi:

Inginerii Anton Rappos şi Karl Dülnig; arhitecţii Karl Maniel, Johann Ludwig Dollhoff-Dier.

O poveste tragică este legată de numele celui din urmă: acesta, considerându-se vinovat de eşecul primei perforări a tunelului Gârlişte, unde cele două galerii nu s-au intâlnit din cauza unei devieri verticale de aproape trei metri, s-a sinucis aruncându-se într-o prăpastie de pe unul din viaductele liniei.

Etapele constructiei:

Între 1847 - 1854 (cu importante întreruperi între 1847-1850) s-a construit şi dat în folosinţă linia Oraviţa-Baziaş, în lungime de 62,5 km. Pentru traseul Oraviţa-Anina, proiectul din 1847 al inginerului Anton Rappos prevedea o linie normală în tracţiune cu aburi până la Lisava, până unde cărbunele ar fi trebuit adus de la Anina printr-o foarte lungă galerie subterană numită „Regele Ştefan” în tracţiune cabalină. După 1852, odată cu creşterea performanţei tracţiunii cu aburi, proiectul lui Rappos a fost radical modificat, renunţându-se la ideea galeriilor subterane. Lucrările au continuat până în 1854 la finalizarea unor planuri înclinate funiculare pe porţiunea mai abruptă Lisava-Anina.

Între 1860 – 1863, se finalizează construcţia noului traseu de cale ferată normală cu tracţiune cu aburi pe segmentul Oraviţa – Anina, punctul de maximă altitudine al liniei fiind atins în tunelul Gârlişte, cel mai lung de pe traseu.

Calea ferată de munte Oraviţa - Anina a intrat în folosinţă la 15 decembrie 1863 pentru transportul de mărfuri şi la 4 aprilie 1869 pentru persoane, fiind cea dintâi dintre construcţiile feroviare de munte din sistemul românesc iar cronologic a patra cale ferată din ţara noastră.

Stare de conservare:

Este salutar că au fost executate unele lucrări de consolidare imperios necesare, astfel încât starea de conservare a liniei este satisfăcătoare.

Costurile de reabilitare nu sunt încă estimate – este necesară elaborarea unui studiu de fezabilitate.

Lacul Marghitas

https://word.office.live.com/wv/WordView.aspx?FBsrc=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fdownload%2Ffile_preview.php%3Fid%3D422096581

Către Organizatorii World Travel Market

Către

Organizatorii

World Travel Market

Londra 4-7 Noiembrie 2013

Prin prezenta, Administrația Locală a Orașului Anina dorește să confirme participarea fermă la evenimentul organizat de dumneavoastră, având ca scop promovarea frumuseților din zona Munțiilor Aninei.

Totodată dorim să ne înscriem în catalogul expoziției pentru promovarea următoarelor obiective turistice:

·    Calea ferată Anina – Oravița constituie pe drept cuvânt o artă inginerească a construcţiilor în materie de căi ferate montane. Este unicat în ţara noastră şi în Sud-Estul Europei şi îşi merită într-adevăr denumirea de  Semmeringul Bănăţean. Construcţia acestei linii a fost un rezultat al exploatărilor miniere din acest ţinut montan al Banatului de Sud. Aceasta cale ferată mai prezintă încă interes datorită serpentinelor și curbelor abrupte. Marea artă a construcţiei aceste căi ferate constă în faptul că are o inclinare de 20 ‰ faţă de celelalte căi ferate care au avut o inclinare cu diferenţă de nivel de 14‰. De asemenea raza curbelor la această linie este de 114 m faţă de celelalte căi care au o rază de 150 m. Din aceste motive a fost nevoie de locomotive şi vagoane speciale. A fost nevoie sa se faca străpungeri şi tăieturi în deal pe o distanţă de 21 km şi numai pe aproximativ 10 km trenul are o linie ferată normală. În felul acesta s-a născut de fapt linia ferată Oraviţa - Anina care constituie o artă inginerească de construcţii de căi ferate şi care a fost dată în folosinţă în anul 1863. Linia ferată Oraviţa - Anina are o lungime de 34 km, iar construcţia a costat în total 5.000.000 de guldeni. Au fost construite în total 10 viaducte cu o lungime totală de 843 m, tuneluri într-o lungime totală de 2084 m si străpungeri de dealuri pe o lungime totală de 21.171 m.

·    Lacul Buhui, cu o suprafaţă de 1,6 km² şi cu cea mai mare adâncime de aproximativ 27 metri, a fost constuit artificial în anul 1908 pentru ca apa râului Buhui să fie oprită în cursul ei de un baraj, ce-i poartă numele. Barajul prezintă o grosime la coronament de 8 metri, iar jos la bază de circa 15 metri. Apa necesară se lasă să se scurgă printr-un subteran - unul dintre cele mai lungi cursuri subterane de apă (3217 m) cunoscute din Romania - care apare iarăşi la suprafaţă în peştera Buhui, de unde se conduce la Anina printr-un tunel.

·    Lacul Mărghitaș este situat pe râul Buhui, are forma unui vârf de săgeată și a fost amenajat în anul 1940 ca destinație turistică. Are un volum de apa de cca. 200.000 m³ și o suprafață de aproximativ 4 ha, inițial fiind utilizat pentru o microcentrală. În prezent acesta îndeplinește și funcțiile de agrement și alimentare cu apă. 

·    Lacul Miniș este alimentat de apa râului cu același nume și se află pe Cheile Minișului. Acestea sunt o formațiune tip chei pe cursul râului Miniș, situate între orașul Anina și comuna Bozovici, sunt accesibile turiștilor și sunt împărțite în mai multe sectoare, fiind străbătute de drumul național 57B.

·    Fosile de plante datând din Jurassic pot fi găsite în mai multe aflorimente și cariere amplasate în jurul Aninei. Din acest motiv, partea sudică a fostei cariere Ponor constituie o rezervație paleobotanică. Fosilele găsite în această zonă aparțin în general erei carboniene (ex. ferigi). O altă categorie de fosile găsite în Anina constă în mamifere din Pleistocen, cele mai multe dintre acestea fiind descoperite în peșteri.

·    Peștera cu oase, aflată pe Valea Minișului, aproape de Anina, unde s-au descoperit osemintele celui mai vechi om modern care a trăit în Europa, cu o vechime de 40.000 ani. Între anii 2002 și 2005, trei speologi amatori din Timișoara au fost nevoiți să treacă printr-un sifon, o galerie inundata complet, prin care se poate trece numai cu costum de scafandru și cu echipament complet pentru a descoperi o mandibulă și un craniu.

·    Peștera Buhui se număra printre cele mai cunoscute peșteri din judetul Caraș-Severin și este localizată într-o frumoasă zonă a Munților Aninei. Fiind formată din galerii ce se întind pe mai mult de 3000 metri, Peștera Buhui este una dintre cele mai mari peșteri din întreaga grupă a Munților Banatului, fiind depășită doar de către Peștera Comarnic.

·    Biserica Catolică Steierdorf, monument istoric de interes național, a fost construită în anii 1872-1873, fiind sfințită în 8 iunie 1873, odată cu sărbătorirea a 100 de ani de existență a localității Steierdorf.  Un an mai târziu au fost sfințite și botezate cele trei clopote ale noii biserici romano – catolice din Steierdorf, confecționate în turnătoria regală a meșterului Ignatz Hilzer din Wienerneustadt.

·    Mașina de extracție de la Puțul IV, a fost fabricată în anul 1923 de Vickers Limited, având componente Whitmore și Metropolitan Vickers și se află în prezent în conservare.

·    Centrala electrică Anina, a fost instalată în 1897 ca primul grup electrogen alcatuit dintr-o mașina cu abur care utiliza aburii produși de două cazane recuperatoare și două generatoare de curent continuu. În 1893 s-au construit sălile cazanelor și mașinilor destinate unei centrale noi. În anul 1900 centrala este dotată cu cazane Tischbein care ardeau gaz de cocserie și care erau prevăzute cu supraîncalzitor si un grup generator (mașina cu aburi si alternator trifazic, ambele marca Lang). În 1966, datorită uzurii tehnice și morale, centrala își încetează activitatea. Astăzi utilajele din interior sunt obiecte înscrise pe lista Monumentelor Istorice din România, ca obiectiv de importanță națională, dată fiind și similaritatea cu echipamentele de pe vasul Titanic.

Vă mulțumim pentru atenția acordată și vă asigurăm de întreaga noastră considerație.

Cu stimă,

Primar

ing. Gheorghe ROMÂNU

Imnul caii ferate Anina - Oravita

Aurora Bănăţeană

Imnul căii ferate Anina - Oraviţa

               de Matei Mircioane

Coboară trenul de la mină,

Din munţii negri de cărbune,

Unde pe steiuri Anina se-anină,

Şi trenul face munţii să răsune.

Refren:

Peste Banat răsare Aurora,

Mărfarul gâfâie din deal în deal,

E trenu-acesta al tuturora,

Dar, mai presus, e trenul nostru personal!

Calea de fier străpunge  stânci,

Se arcuiesc peste prăpăstii viaducte,

Prin despletitele păduri, dansează văi adânci,

Piscuri răsar, semeţe şi abrupte.

Refren:

Peste Banat răsare Aurora,

Mărfarul gâfâie din deal în deal,

E trenu-acesta al tuturora,

Dar, mai presus, e trenul nostru personal!

Din gara veche orăviţeană

Porneşte trenul, iar, spre gările albastre,

Pe-o geană de Auroră Bănăţeană,

Urcă spre cerul visurilor noastre.

Refren:

Peste Banat răsare Aurora,

Mărfarul gâfâie din deal în deal,

E trenu-acesta al tuturora,

Dar, mai presus, e trenul nostru personal!

O precizare necesară:

Triunghiul turistic Anina – Oraviţa – Bozovici este numit „Aurora Bănăţeană” în volumul „Banatul Montan – ghid turistic”, de Gheorghe Popovici. Supranumele de „Aurora Bănăţeană” exprimă frumuseţea multicoloră a locurilor, precum şi speranţa unui nou răsărit, scăldat în lumină.